În graphic design, reţeaua sau grila (the grid), este o structură (de obicei bidimensională) făcută dintr-o serie de linii drepte intersectate (verticale, orizontale şi înclinate) sau de linii curbe, folosite pentru a organiza continuţul. O reţea poate fi folosită pentru a organiza elementele grafice în relaţie cu o pagină, în relaţie cu alte elemente grafice de pe pagină, sau în relaţie cu alte părţi ale aceluiaşi element sau formă grafică.

ÎNCEPUTURI
Înainte de invenţia tiparului, reţele simple bazate pe proporţii optime erau folosite pentru a aranja în pagină textul scris de mână. Un exemplu este diagrama Villard, care era folosită cel puţin din vremurile medievale, posibil chiar mai devreme.

EVOLUŢIA REŢELEI MODERNE
După al doilea război mondial, o serie de graphic designeri, printre care Max Bill şi Josef Muller-Brockmann, influenţaţi de ideile moderniste din „Noua tipografie” a lui Jan Tschichold, au început să pună sub semnul întrebării relevanţa regulilor de aranjare a paginii din vremea lor. Au început să conceapă un sistem flexibil capabil să ajute designerii să obţină coerenţă în organizarea paginii. Rezultatul a fost reţeaua tipografică modernă care a început să fie asociată cu Stilul Tipografic Internaţional. Cartea de căpătâi despre acest subiect, „Sisteme de reţele în graphic design” a lui Muller-Brockmann, a ajutat la propagarea folosirii reţelei, mai întâi în Europa, apoi în America de Nord.

REACŢIE ŞI EVALUARE
Pe la mijlocul anilor 70, predarea reţelei tipografice a devenit o parte standard a cursurilor de graphic design în Europa, America de Nord şi o mare parte a Americii Latine. Stilul grafic al reţelei a fost adoptat pentru comunicarea corporatistă. La începutul anilor 80, o reacţie împotriva rigidităţii reţelei, mai cu seamă legata de folosirea ei dogmatică, şi de asocierea cu cultura corporatistă, a rezultat în respingerea folosirii reţelei de către unii designeri, în schimbul unei structuri mai organice. Apariţia computerului Apple Macintosh, şi tranziţia de la text aranjat de tipografi la designeri care şi-l aranjează singuri a dus la un val de experimente, în mare parte contrar preceptelor lui Tschichold şi Muller-Brockmann. Reţeaua tipografică continuă astăzi să fie predată în şcoli, dar mai mult ca o unealtă utilă pentru anumite proiecte, nu ca o condiţie necesară sau ca un punct de plecare pentru orice proiect de creare a unei pagini.

UTILIZAREA REŢELEI ÎN WEB DESIGN
În timp ce sistemele de reţele au fost mult folosite în domeniul tipăriturilor, dezvoltatorii web au început să fie interesaţi de sisteme de reţele doar de relativ puţin timp. Designul web bazat pe HTML şi CSS există de ceva vreme, înainte ca moduri de lucru mai noi sa popularizeze layout-uri bazate pe reţele. Există sisteme de reţele mixte, unde elementele fixe au dimensiunea specificată în pixeli, în timp ce altele sunt „fluide” având dimensiunea în unităţi de masură relative precum procentaje, nu în unităţi de măsură absolute ca pixeli sau puncte.